Artemia
Artemia
Salina este un crustaceu de apa sarata si hipersarata . Artropod din
clasa crustaceilor, este apropiat ca inrudire de crustaceii de apa dulce
(ex. Copepode si Daphnia ). Toti sint cosiderati o hrana valoroasa pt.
pestii de acvariu. Artemiile sunt cu atat mai importante cu cat reprezinta
cel mai bun aliment pentru hranirea alevinilor (uneori singurul indicat).
Din aceste motive este bine ca acvaristii care au ambitia de a reproduce
anumite specii sa poate sa isi realizeze singuri propriile culturi.
Ciclul de viata |
|
Primul rol al substratului este cel mecanic,
el mentinand decorul alcatuit din roci si alte elemente. Din acest motiv,
asezarea solului precede plasarea decorului. Rolul biologic al solului
consta in faptul ca in compozitia sa se gasesc bacterii care contribuie
la ciclul azotului, conditionand astfel eliminarea compusilor azotati.
Acestea actioneaza mai bine daca sunt ajutate de un filtru-placa ingropat
in substrat. Totusi, rolul sau cel mai important este acela ca permite
plantelor sa-si infiga radacinile, mai ales in acvariile de apa dulce.
De asemenea, el constituie un loc de depunere a icrelor si un ascunzis
pentru pesti.
Un alt rol al solului ar fi cel termic, fiind
un un bun izolator pentru bazinele de beton sau cele cu fund de tabla.
S-ar putea mentiona si un rol sanitar, deoarece prin frecarea de pietris,
pestii cu paraziti se elibereaza de acestia. Din toate aceste motive,
solul trebuie sa prezinte anumite caracteristici.
|
Conditiile
optime pt. eclozarea Artemiei sint urmatoarele : 25 grade Celsius ,
salinitate 5 ppt. (densitate 1,003 sau o lingura la litru) , aeratie
puternica continua, lumina aproximativ 2000 lx. constant, pH 8-9. O
buna circulatie a apei este esentiala pentru mentinerea oualor in suspensie
. Un vas cu baza in forma de V si capacitate 2-5 l. este suficient.
Procentajul la eclozare si densitatea sunt de obicei in functie de calitatea
apei si circulatia acesteia.
Vasele cu fundul plat au zonele din colturi ''moarte'' si din acest
motiv nu sint indicate pentru randament ridicat.
Este bine sa se cunoasca faptul ca intr-un
gram sint in medie 200-300 de oua . O jumatate de lingura de oua intr-un
recipient de 2 litri este mai mult decit suficient. In imagine o filtrarea
artemiei. Daca se pornesc mai multe culturi la distanta de o zi una
de alta (nicidecum simultan), se pot recolta permanent nauplii .
Recoltarea se face dupa incetarea agitatiei
si pentru aceasta va trebui scoasa linia de aer . Dupa cca. 7-15 min.
ouale inca neeclozate si cojile se pot observa ca sint asezate pe fundul
recipientului , naupliile fiind in imediata apropiere deasupra lor.
In acest moment este necesar un tub flexibil transparent din PVC cu
diametru interior 4-5 mm. la care este atasat un tub de sticla cu capetele
netaioase cu diametru exterior de 5-6 mm. Cu capatul de sticla in cultura
se incepe sifonarea naupliilor intr-un alt vas ajutator. Naupliile se
filtreaza pe o sita iar apa se toarna inapoi.
Ca operatia sa fie mai usoara se pot concentra
naupliile intr-un punct mai convenabil in cultura linistita cu ajutorul
unui bec mic sau lanterna. Se reporneste linia de aer si se mai revine
asupra culturii pina la epuizarea oualor neeclozate.
|
Dupa cum se cunoaste, artemiile sint filtratori
neselectivi deci nu prea le pasa ce aduna din masa apei. Din acest motiv
au fost testate mai multe varietati de hrana. Criteriul de selectie
al hranei trebuie sa se bazeze pe marimea particulelor, digestibilitate
si solubilitate. De exemplu laptele praf nu este adecvat scopului. Hrana
folosita trebuie sa cuprinda microalge vii ca de ex. Nanocloropsis si
o mare varietate de produse inerte care sint mai practice pentru acvarist.
Cu conditia ca acestea sa nu fie supradozate
se utilizeaza urmatoarele: drojdie de bere, pudra de orez, faina de
griu, pudra de soya, faina de peste, galbenus de ou, faina de ficat,
faina de carne. Spirulina este f. buna dar este f. scumpa. Cea mai simpla
metoda de masurare a nivelului nutritiv al apei este aprecierea transparentei
acesteia. Aceasta operatie se poate face cu o sonda confectionata dintr-o
tija marcata in diviziuni (cm.). La capatul opus minerului se ataseaza
un disc, care la imersare progresiva va dispare. Se va nota adincimea
la care discul nu se se mai vede, aceasta fiind masura penetrarii luminoase
in mediu. Cu cit mai multa substanta organica in dispersie, cu atit
mai mica va fi adincimea la care va dispare discul.
La o densitate de 5000 de nauplii pe litru,
transparenta ar trebui sa fie de 15-20 cm. in prima saptamina si de
20-25 cm. in urmatoarele. Bineinteles este cel mai bine sa se mentina
un nivel optim de hrana tot timpul prin hraniri frecvente si foarte
atente. Hrana nu este consumata direct, ea este colectata din mediu
cu ajutorul perilor de pe picioare. La baza fiecarui picior exista glande
care secreta o substanta adeziva la care adera particulele ce formeaza
hrana formind mici bile. Microperii de pe abdomen indreapta aceste formatiuni
catre gura.
Marimea optima a particulelor : sub 50-60 de
microni. La hranirea pestilor mai mari cind nu este necesar ca Artemiile
sa fie sub forma de nauplii, cele adulte sint preferabile. Naupliile
au un procentaj mai mare de grasimi decit cele adulte (23% din substanta
uscata la nauplii, 16% din substanta uscata la juvenili si 7% din substanta
uscata la adulti). In acelasi sens, 45% proteine la nauplii si 63% proteine
la adulti. De semenea este cunoscut faptul ca naupliile sint deficitare
in anumiti aminoacizi pe cind cele adulte ii contin in totalitate. Cel
mai nimerit procedeu de a creste naupliile incepe cu alegerea unui bazin
intre 35-70 de litri caruia i se vor umple colturile printr-un oarecare
procedeu pentru a nu avea ''zone moarte'' si pentru imbunatatirea circulatiei.
Rezultate bune se obtin cind hrana se distribuie uniform odata cu Artemia
printr-o aerare energica. Utilizati aeratoare normale (pietre) si evitati-le
pe cele utilizate la spumatoarele acvariilor marine (confectionate din
radacini de salcie). Motivul este dat de dimensiunile mici ale bulelor
de aer care acestea le genereaza, ele putind fi inghitite cu usurinta
de artemii. Urmarea este moartea acestora. Cele mai bune rate de crestere
se obtin in intervalele : 25-30 grade Celsius , 30-50 ppt, nivele moderate
de lumina. Se aminteste faptul ca la iluminare f. intensa Artemia se
scufunda si isi risipeste o f. mare parte din energie inotind mai rapid
rezultind din aceasta o crestere mai lenta. Intretinere. Datorita faptului
ca cultura reprezinta un spatiu limitat si inchis, calitatea apei poate
vira rapid spre degradare in special cind biomasa creste. Problema apare
frecvent odata cu marirea dozelor de hrana in special hrana artificiala.
Ca remediu se recomanda sifonarea fundului
si inlocuirea de 20% din volum o data pe saptamina. Se face acest lucru
in conditii de intuneric cu ajutorul lanternei orientata spre unul din
capetele acvariului pentru adunarea artemiilor in acel loc si eliberarea
bazinului. Starea de sanatate poate fi verificata prin felul in care
ele inoata. Aprinzind lanterna, ele se vor concentra rapid spre sursa
in cazul cind conditiile sint normale. Conditiile proaste determina
inotul haotic si molatec, de asemenea indiferenta fata de lumina. Daca
aveti acces la un microscop, examinati tractul digestiv al acestora
care trebuie sa fie plin de hrana. Daca apendixul si gura sint curate,
este bine. Daca sint acoperite cu particule de hrana nu este bine. O
crestere lenta poate fi cauzata de : temperatura prea scazuta, pH-ul
dezechilibrat, salinitate mica, hrana nepotrivita sau de calitate proasta.
|
Decapsularea oualor de Artemia. Separarea embrionilor
de membrana se face din mai multe motive. Cojile in primul rind nu sint
digerabile. In al doilea rind multi crescatori afirma ca acestea pot
da nastere la obstructii ale cailor digestive ale micilor consumatori.
De asemenea exista afirmatii (cam nefondate si speculate) ca pot fi
surse importante de contaminare. Decapsularea acestor pitici reclama
parcurgerea a 4 operatii. 1: rehidratarea acestora, 2 : tratarea cu
solutia de decapsulare, 3 : spalarea si dezactivarea clorului rezidual,
4 : incubarea si eclozarea embrionilor. Ouale uscate prezinta o cavitate
in membrane si sint foarte greu de indepartat in aceasta stare. Din
acest motiv trebuie rehidratate pina la forma sferica. Ouale trebuie
rehidratate in apa moale sau distilata la 25 grade Celsius timp de 60-90
minute. Cu cit apa va fi mai rece cu atit timpul de hidratare va fi
mai lung. Oricare va fi temperatura, nu le lasati mai mult de 2 ore
pentru ca aceasta duce la scaderea procentajului de decapsulare si implicit
al celui de eclozare. Hidratarea se va face intr-un recipient asemanator
celui folosit la eclozare din aceleasi 2 motive : aeratie si circulatie.
Embrionii hidratati vor fi filtrati si spalati pe o sita cu ochiuri
de 100-125 de microni, dar se poate sari peste aceste operatii daca
nu aveti sita.
Este bine ca decapsularea sa urmeze imediat
dar se pot raci pentru citeva ore daca este nevoie. In timpul pro cesului
de rehidratare trebuie sa va preparati solutia de clor. O solutie de
clor lichid sau o pudra de clorura de var se amesteca cu o solutie de
sare. In timpul pregatirii pt. decapsulare , ouale sint plasate intr-o
solutie tampon racita la 4 grade Celsius si cu un pH in jur de 10 compusa
din 0.33 ml de sol. 40% NaOH si 4.67 ml. de apa marina pentru fiecare
gram de oua. Solutia tampon se prepara dizolvind 40 de grame NaOH in
60 de ml. de apa proaspata. Decapsularea va incepe cind veti adauga
10 ml. de clor la solutia tampon. Va trebui sa aveti un termometru deoarece
reactia chimica este exoterma. Mentineti temperatura solutiei intre
20-30 de grade Celsius. Se poate controla temperatura cu ajutorul apei
marine racite in prealabil. Un cub de gheata de asemenea la nevoie pregatit.
Adoua metoda consta in tratarea oualor cu clorura de var, proportia
fiind de 0.7 g. clorura de var pt. 1g. oua de Artemia. In acest caz
solutia tampon se compune din 0.68 g. carbonat de sodiu in 13.5 ml.
apa. Este usor sa despartiti apa in doua jumatati. Adaugati la prima
jumatate cantitatea ceruta de clorura de var iar la a doua carbonatul
de sodiu. Permiteti-le sa se dizolve si sa reactioneze dupa care se
va forma un precipitat. Raciti dinainte ambele solutii , combinatii-le
si adaugati ouale hidratate. In timpul decapsularii amestecati continuu
pentru a impiedica formarea spumei si pentru disiparea caldurii. Observati
culoarea solutiei la inceput brun-inchis apoi gri, alb si in cele din
urma portocaliu-deschis. Aceasta reactie dureaza de obicei 2-4 minute.
Cu clorura de var durata este mai mare 4-7
minute si virajul de culoare se va opri la gri. Ouale se vor filtra
cit mai repede posibil dupa ajungerea la culoarea finala (portocaliu
sau gri), si se vor spala pe sita cu apa curata sau sarata pina cind
nu ve-ti mai simti mirosul de clor. Clorul rezidual se ataseaza de singur
de ouale decapsulate si trebuie neutralizat repede cu ajutorul unei
solutii 0.1% de tiosulfat de sodiu compusa din 0.1 g. tiosulfat de sodiu
in 99.9 g. apa timp de 1 minut. O metoda alternativa utilizeaza acidul
acetic (o parte otet 5% la 7 parti apa). Prima metoda da rezultate mai
bune iar a doua este mai usoara. Ouale sint din nou spalate si se plaseaza
in sfirsit in incubator pt. eclozare. Se pot ecloza imediat sau se pot
pastra in frigider pina la 7 zile. Pentru pastrari mai indelungate trebuie
deshidratate din nou. Se pot deshidrata prin imersare intr-o solutie
saturata de sare, 330 g. sare la 1 litru de apa. Aerati solutia timp
de 18 ore schimbind solutia la fiecare 2 ore. Ouale isi pierd apa in
solutie prin efectul osmozei si din aceasta cauza solutia trebuie mentinuta
saturata tot timpul. Dupa 18 ore ouale pierd aproximativ 80% din apa
celulara, opriti aerul lasati sa se depuna si filtrati. Aceste oua se
pot plasa intr-un recipient si acoperi cu solutie saturata si pastra
in frigider sau congelator. Ouale cu 16-22% apa celulara se pot pastra
citeva luni fara scaderea factorului de eclozare. Pentru pastrare mai
indelungata trebuie scazut continutul de apa celulara la mai putin de
10%.
|
Artemia
se poate pastra pentru utilizarile viitoare in mai multe moduri. Artemia
poate supravietui citeva zile in frigider daca se are grija sa nu intre
in congelare. De asemenea se pot congela cantitati in forma de cuburi
si pastra in congelator.
Autor: Iulian Velcea
Ilustratii: Marian Simpetru
Poze: din amabilitatea www.e-betta.com
|