Filtre

Acest articol nu se doreste o descriere exhaustiva a functionarii filtrelor si nici un manual de utilizare al acestora. In locul unor scheme seci si a unor sfaturi pe care le-ati putea gasi foarte usor pe Web, am incercat sa fac o compilatie a tuturor problemelor intalnite de mine in cei doi ani si jumatate de cand m-am «reapucat» de acvaristica. Recunosc, nu este o peroada foarte lunga si de aceea articolul este probabil incomplet. Daca doriti sa adaugati sau sa precizati ceva in acest articol, ma puteti contacta la adresa aspinei@yahoo.com

Mitul „oxigenãrii”

Majoritatea filtrelor care se gasesc in acvariile romanilor sunt constituite dintr-o pompa externa de aer conectata la o piatra care disipa aerul ce apoi trece printr-un burete. Unicele avantaje : pretul redus si faptul ca se poate gasi cu usurinta in comert. In ultimii ani, au inceput sa apara filtrele interne (submersibile), care se introduc in intregime sub apa acvariului. Si in acestea se poate introduce aer printr-un tub de plastic care porneste dintr-un orificiu special al filtrului si se poate scoate din acvariu - dar filtrele interne functioneaza foarte bine si fara aer.
Multi debutanti folosesc termenul de «oxigenare» cand vorbesc despre filtre si sunt cu atat mai multumiti cu cat debitul de aer este mai mare. In realitate, lucrurile stau altfel decat acestia le percep.
Oxigenul este un gaz solubil in apa in anumite doze - intr-adevar, un jet de bule subtiri de aer poate ajuta la inlocuirea celui consumat de catre pesti si plante (acestea consumand oxigen noaptea). Dar, simpla agitare a suprafetei apei este si ea de natura sa egalizeze concentratiile gazelor din apa si aer (in afara de cazul in care aveti un capac aproape etans). In concluzie, un acvariu care se pompeaza aer din exterior nu este neaparat mai „oxigenat” decat unul in care nu se pompeaza. Pur si simplu, oxigenul consumat din apa se reface mai repede. Acest lucru este intr-adevar necesar doar in anumite circumstante :
- incarcatura biologica a acvariului este apropiata de sau chiar depaseste valoarea maxima (mai mult de 1 „cm de peste”/litru),
- acvariul este slab plantat sau nu are deloc plante naturale,
- filtrarea mecanica este foarte slaba si suprafata apei este calma,
- acvariul are un capac aproape etans.
Daca acvariul tau este intr-una din aceste situatii, poate fi necesar un aport marit de oxigen din aer. Trebuie atunci verificat ca piatra care disipa aerul isi face datoria si sparge jetul de aer in bule foarte fine.
Acvariul meu are 180 de litri si este deservit de un filtru intern Aquael 4. Fiind foarte bine plantat si cu o incarcatura biologica mai mult decat rezonabila, nu am introdus aport de aer in filtru de mai mult de un an si jumatate. In tot acest interval, nu am constatat probleme asociate cu o slaba oxigenare a apei.
Dar daca oxigenare apei nu este principala functie a filtrelor , atunci care este ?

Cultura de bacterii din ciclul azotului

Descompunerea resturilor organice (excremente de pesti, plante descompuse, cadavre) este ajutata in natura de catre un grup de bacterii. Procesul are mai multe etape si se numeste „ciclul azotului”. In lipsa acestui proces natural pestii din acvariu se pot sensibiliza, imbolnavi si muri. Daca incarcatura biologica a acvariului este mare si ciclul azotului nu este amorsat corect, pestii se pot intoxica si pot muri in mai mutin de 48 de ore.
Genul acesta de bacterii se gaseste spontan in natura, iar intr-un acvariu nou sunt necesare intre 8 zile si cateva saptamani pentru cresterea culturilor si pentru instalarea ciclului. Ceea ce ne intereseaza insa pe noi este locul in care se instaleaza bacteriile responsabile de acest ciclu. Inca o data, „folclorul” acvaristic indica filtrul drept loc de desfasurare al actiunii, si mai precis buretele acestuia.
Acest fapt are implicatii destul de importante. Practic, inseamna ca la spalarea buretelui filtrului exista riscul de a distruge colonia de bacterii si astfel se poate intrerupe ciclul azotului. De aceea, se recomanda spalarea numai cu apa calduta, fara sapun sau detergent, chiar daca se va clati foarte bine ulterior. Unii acvaristi mai meticulosi sugereaza spalarea doar partiala a buretelui (pentru a pastra o parte din colonia de bacterii) si utilizarea apei din acvariu la spalare, pornind de la premiza ca substantele pe baza de clor din apa de robinet pot distruge bacteriile. Aceste precautii sunt in general exagerate. Un acvariu care are pietris, plante si elemente de decor ofera suficiente locuri pe care bacteriile le pot coloniza, iar un usor curent de apa in acvariu face posibila filtrarea biologica, chiar si in absenta coloniei de bacterii de pe burete.
Masuri speciale privind spalarea buretelui trebuie luate doar daca :
- incarcatura biologica a acvariului este apropiata de sau chiar depaseste valoarea maxima (mai mult de 1 „cm de peste”/litru),
- acvariul nu are pietris si alte elemente de decor,
- aveti pesti mari producatori de deseuri (ciclide, de exemplu).
In acvariul meu, spal buretele la 1-2 saptamani, cu apa calda de la robinet, apoi il clatesc cu apa rece. Nu am avut niciodata probleme. Pot deci spune ca nu filtrarea biologica nu este principalul rol al filtrului in acvariul meu. Dar care ?

Filtrarea mecanicã

Actiunea cea mai rudimentara a filtrului este de a indeparta din apa deseurile si impuritatile de mica marime (resturi de mancare, plante, excremente) care in mod normal stau in suspensie si „tulbura” apa. Aceste resturi se depun in buretele filtrului, in urma trecerii apei prin acesta.
In mod paradoxal, functiunea cea mai simpla a filtrului este si cea mai importanta, cel putin pentru acvariul meu si mai ales in conditiile in care hrana este destul de multa si de variata. Am constatat ca atat chironomidele, cat si pastilele pentru pesti de substrat au obiceiul neplacut de a degaja multe impuritati in apa.
Se recomanda ca debitul filtrului sa fie intre 2 si 4 ori volumul acvariului pe ora. Daca vi se pare prea mult, nu uitati ca acesta este un debit maxim, in realitate fiind mult mai modest si diminuandu-se progresiv pe masura ce buretele si elementul rotativ se imbiba cu mizerie. Motorul filtrului submersibil nu trebuie neaparat demontat si curatat lunar, punerea lui sub un jet puternic de apa calda, care sa intre prin orificiile de circulatie a apei, fiind suficienta pentru o spalare medie.
Pentru buna intretinere a filtrului, buretele trebuie inlocuit de indata de isi pierde elasticitatea si se strange in jurul axului de pompare, ca in imagine. Un burete bun trebuie sa revina rapid la forma initiala daca este strans in pumn. In caz contrar, randamentul de filtrare mecanica se diminueaza dramatic. Puteti gasi bureti de schimb pentru filtrele interne Aquael (si nu numai) in magazinele de acvaristica bucurestene din Selari, Pasajul Doamnei (Pyrahna Zoo) si Crangasi (Animax).